Bun, deci azi e Valentine's. Mi-a bubuit capul aseara pe autostrada, de pareri pro si contra si tare as mai fi scris eu cate ceva, daca nu as fi uitat, evident, sa imi pun tableta la incarcat. Asa ca m-am rezumat la rontait biscuii cu ciocolata, amestecat ganduri si citind din cand in cand cateva pagini din Bruckner.
Nu sunt pro. Nu sunt nici contra. Pe mine daca ma pui sa sarbatoresc ziua cuartului roz pe 30 februarie, deschid imediat o sticla de samapanie si execut cateva miscari de dans in directia dopului de pluta. Ma amuza teribil argumentul ala cu "iubiti-va, fratilor, in fiecare zi, nu aveti nevoie de o zi speciala pentru asta." Aaaa, pai, si azi e "in fiecare zi" ' nu? Ma straduiesc si sper ca reusesc sa ma sarboteresc pe mine insami macar putin in fiecare zi, si totusi ma sarbatoresc si in ultima zi din an cu tort si sampanie si artificii. Si, Doamne, ce bine e!
Nu sunt de acord cu sarbatorirea exerioara si superficiala. Inimioare roz si chestii. Dar orice vine din interior, iertat sa fie.
Cat despre mine mi-am inceput ziua in camera de la mansarda cu miros de lemn. Cu trei felii de pizza si doua prajituri cu fructe la micul dejun. Posibil sa fi fost trei. Cu o infuzie de plante, ca sa mai spalam un pic din pacate. De cand cu noul meu job, mi-e foarte clara diferenta dintre ceai si infuzie :)).
Si mi se umple inima cu vata de zahar calduta cand ma gandesc la cafelele pecare le voi bea azi cu prietenele mele nevazute de secole, pranzul cu sor'mea cand vom discuta ca fetele mari despre baieti, toate imbratisarile de Constanta , intalnirile intamplatoare cu oameni cunoscuti si tot aerul asta sarat care imi umple plamanii si sufletul, care merge atat de adanc ca rascoleste si reaseaza piese demult ingropate, face loc celor noi si potriveste iar totul.
Si mai e ceva ce face ziua asta deosebita pentru mine. Pe vremea asta anul trecut, ieseam cu pisi la prima noastra cafea ca fetele. Cafeaua aia la care te ia gura pe dinainte si spui ceva ce transforma o necunoscuta in cea mai buna prietena a ta.
Si ca sa fiu in ton cu inimioarele, florile si bezelele roz care circula prin oras - o iubesc pe sor'mea. Foarte tare. N-o fi mare chestie sa iti iubesti sora, da' e misto sa fii martor la spectacolul pe care ti-l ofera cresterea unui om. Sa il vezi cum se transforma. Cum se face om mare :) Si frumos si destept.
Iubesc felul in care viata aseaza lucrurile. Si ciocolata calda cu fistic. Si multa frisca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu